A fost o lectura relaxanta, minunata. M-a captivat pe deplin.
Recenzia o gasiti pe blog: click aici
Corina Savu mi-a acceptat propunerea, de a acorda un interviu blogului Timp de citit.
1.Când şi de ce te-ai apucat de scris?
Începuturile sunt undeva departe, prin şcoala generală. În liceu a urmat un jurnal de călătorie despre Egipt. După terminarea liceului am renunţat la scris, dar se pare că el nu a vrut săplece definitiv. Înainte de crearea romanului Aripi smulse, am mai avut tentativa unui roman, pe care îl începusem pe un minunat site Funny Fantasy, intitulat O inimă... două vieţi. În paralel cu acesta am început să-mi conturez personajele şi să construiesc un sfert din lumea romanului „Aripi smulse”. După publicarea lui au urmat colaborări pentru antologii cum ar fi „Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”. Participarea la ateliere de scriere creativămi-a dezvoltat şi abilitatea de a crea poezie. Eu şi scrisul cred că am fost destinaţi să fim împreună. JNe-am pierdut, ne-am regăsit şi, de la apariţia romanului Aripi smulse, ne vom ţine de mână pentru totdeauna... Sau cel puţin aşa vreau să cred şi să sper.
2.Care a fost principala ta inspirație pentru romanul "Aripi smulse" ?
Eu şi cărţile de tarot. Nu mai aveam loc de colectare pentru momentele dificile din viaţa mea, trăiri şi emoţii mult peste limita suportabilităţii. Ideea de a scrie a venit de la cei din jur care mi-au fost aproape necondiţionat. Decizia era luată. Trebuia să fac ceva cu ele, ceva constructiv. Astfel, le-am disecat pe fiecare în parte şi le-am împărţit personajelor. O terapie excelentă ce mi-a dat posibilitatea de a mă vedea din exterior. Ideea unui criminal în serie şi a misterului ce învăluie fiecare crimămi-a venit citind, din întâmplare, despre cărţile de tarot. Ups! Am oferit şi informaţii suplimentare despre ceea ce se va întâmpla în al doilea volum. Le puteţi identifica şi în primul, prin intermediul ghicitorilor.
3. Cine te-a susținut în acest proiect?
Acest proiect a pornit de la o prietenăbunăşi dragă, care a continuat să creadă în capacităţile mele scriitoriceşti. Ne-am cunoscut la grădiniţă, a fost cititoarea mea fidelă în liceu şi câţiva ani mai târziu am lucrat împreună. De la ea a început acest frumos proiect. Dacă va citi va şti cu precizie că despre ea este vorba.
4.Cine te-a îndrumat să publici cartea?
Cu toate că începutul a fost fărăşanse de realizare, cei mai buni sfătuitori au fost părinţii, indiferent de ce avea să urmeze după publicarea cărţii. Cu toate dificultăţile întâmpinate pe acest drum, ei au fost mai încrezători decât mine şi mi-au dat puterea de a continua chiar şi atunci când am vrut să renunţ. Cel mai vehement sprijin în publicare, din toate punctele de vedere, a fost fratele meu. Un mulţumesc ar fi prea puţin pentru ei.
5.Ti-ai dori să schimbi anumite întâmplări, idei din interiorul cărtii? De ce?
Cu siguranţă. Primul volum se află la o nouă ediţie şi, pentru că prima dată a fost scoasăîn grabă, am omis detalii. De fiecare dată când termin un capitol zic: este foarte bine, nu mai trebuie modificat deloc, dar peste o săptămână, la recitire, îmi este imposibil să nu mai adaug cel puţin o frază. În cazul primului volum poate aş fi vrut ca unele personaje să nu moară, dar cineva trebuia sacrificat. Şi, ar fi exclus ca la finalul celor două cărţi din seria Aripi smulse, să nu existe acel regret, aproape insesizabil, că poate trebuia să mai fie ceva adăugat. Poate din cauza sau datorită unei imaginaţii bogate.
6.Ce te motivează să scrii în continuare?
Principiul după care am început romanul Aripi smulse şi anume: Hârtia suportă orice. Scrisul este terapia cea mai bună de a alunga grijile, energiile negtive, construind şi trăind într-o altă lume, o altă viaţă, într-o altă persoană. Şi, bineînţeles, toţi oamenii minunaţi pe care i-am cunoscut până astăzi şi cei care vor urma. Cuvintele tuturor sunt un motor al continuării acestui vis frumos.
7.Ce personaj din "Aripi smulse" ît i place cel mai mult? De ce?
Întrebare capcană... Sincer, nu pot alege cu uşurinţă un personaj care îmi place din „Aripi smulse”. De ce? Pentru că 70% din ele sunt chiar eu. Personajele acestui roman au fost construite pe câte una sau mai multe calităţi sau defecte de-ale mele. Aş putea spune că personajele cu care nu am nimic în comun sunt: Alejandra, Ricardo, Lorena şi câteva care vor apărea în cel de-al doilea volum. Astfel: lui Rocio i-am pus acea loialitate ascunsă, lui Ramiro protejarea persoanelor dragi prin orice mijloace, Bebei i-am adăugat inocenţă. Personajelor principale le-au revenit mai multe şi mai variate. Carlos are acel spirit luptător deşi nu tocmai raţional, perseverenţa. Alicia are capacitatea de a lupta chiar şi atunci când nu are şanse de reuşită, să creadă în ea deşi toţi o trag în jos, iubirea sinceră, dar am dus-o puţin la extremă, la obsesivitate. Nu pot alege, dar cel mai îndrăgit personaj este un amestec de Alicia şi Carlos.
8.Când va apărea următorul volum?
Deşi sfârşitul este făcut dinainte de începerea celui de-al doilea volum - o ciudăţenie de a începe cu sfârşitul cărţii - mai am trei capitole până la finalizare, urmând corectare, corectare... Acestea fiind spuse, până la sfârşitul lui septembrie va intra la editură, sperând săfie gata până la finele anului.
9.Ce le transmit i persoanelor care au citit romanul tău?
Aş dori, în primul rând, să le mulţumesc că au dat o şansă romanului „Aripi smulse”şi pentru toate cuvintele de susţinere şi apreciere. În al doilea rând mi-aş dori să-i am alături şi în următoarele călătorii literare. Şi, de ce nu, să participe în realizarea următoarelor proiecte, aşa cum am făcut şi cu cel de-al doilea volum al cărţii, deşi într-un număr mai restrâns. Mulţumesc!
Multumesc mult Corina pentru interviul acordat.
Va invit sa o urmariti pe pagina de facebook dedicata romanului "Aripi smulse".
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu